Archive for the ‘dramoleta’ Category
România e ţara în care jurnaliştii au uitat să mai scrie despre recesiune, despre criza economică profundă în care ne aflăm, despre copiii şi părinţii care se culcă seara fără să fi mâncat măcar un colţ de pâine peste zi, despre bătrânii care mor singuri şi trişti pentru că nu le-a ajuns pensia să-şi cumpere medicamentele.
Pentru că sărăcia în care trăiesc românii nu reprezintă interes pentru ei, ziariştii scriu despre România cam aşa:
“E ţara pe care preşedintele ne somează s-o iubim şi să fim mândri de ea. E ţara care, de tare ce i-a snopit pe turci în bătaie de-a lungul istoriei, le-a plătit tribut sute de ani până la golirea visteriei. E ţara care noaptea se uită-n grup la filme porno şi la cafeaua de dimineaţă se indignează că stricaţii fac sex oral şi anal [...]“
Când oamenii mari se joacă şi cu vieţile copiilor…
“I think one of my biggest problems is I still feel like just a number,” Ian says. “That’s one thing I’ve always thought of myself as: just a number in the Army. That’s all I ever was.”
Un fotoreportaj despre un tânăr american, Ian Fisher, şi perioada de aproape doi ani pe care el a petrecut-o în US Army .
Nu spun mai mult. Citiţi şi vedeţi foto aici: A Denver Post Photoblog.
Russian cover.
Mai e şi marinar pe deasupra
Motto: “Când vezi unul în mlaştină, nu-i întinde mâna, că te trage după el. Calcă-l pe cap” (un domn din mafia personală a lui Adrian Năstase, Herăstrău, România – via Ciutacu pt că i-a plăcut)
Din păcate pentru el, Victor nu are deloc legătură cu perfecţiunea ceasurilor elveţiene şi nici cu educaţia şi eleganţa elveţienilor. Cât despre neutralitatea lui, ce să mai zic…m-aţi considera nesimţită dacă m-aş exprima.
Cu ceva timp în urmă, am hotărât că Ciutacu este un individ care nu merită niciun pic de respect. Mi-a trebuit ceva timp, ce-i drept. Are un caracter infect. Şi sincer, am constat că nici mintea nu îl duce prea mult.
Articolul lui de azi (Elveţia parţială a jurnalismului politic), de pe blog, mi-a confirmat încă o dată faptul că Victoraş al nostru merită să fie călcat pe cap. Nu ştiu dacă se află în mlaştină, dar în mocirlă sigur se bălăceşte.
Pe lângă faptul că îşi insultă în mod grosolan cititorii, dă dovadă şi de făţărnicie. Sau poate că l-au lăsat nervii? Sau memoria? E cam debusolat. Cred că se află la o răscruce şi nu ştie încotro să o apuce. Nasol!
Ciutacu lansa o invitaţie, în urmă cu ceva timp, cititorilor săi. Îi invita să îl susţină pe Crin Antonescu în lupta pentru Cotroceni.
Astăzi, stupoare! Fanfaronul – supărat rău de tot pe viaţă dar şi pe cei care-i vizitează blogul - scrie cu neruşinare următoarele:
În urma referendumului blogheristic pe care l-am iniţiat, m-aţi suspectat, majoritatea, pe nedrept că în campania electorală voi ţine cu Oprescu (în baza famoasei prietenii publice asumate de ambele părţi), cu Antonescu (în baza unei alte prietenii, la fel de asumată, dar ceva mai puţin faimoasă), cu Geoană (în baza unei obligaţii slugarnice faţă de patronat) sau chiar cu Băsescu (de frică, din calcul pragmatic sau în urma unui târg subteran).
Auzi, “m-aţi suspectat”! Da’ asta ce mama dracului a fost?
Fraţii mei, vă mai cer o singură aroganţă (Ciutacu-24.03.2009) - Haideţi să mai facem un viral. Nu-i vorba de un îndemn la vot, ci de unul la gândire.
Când va pica de pe piedestalul de carton pe care s-a cocoţat (ceea ce, mai devreme sau mai târziu, tot se va întâmpla), o să îl doară rău de tot.
Dar poate că el o să cadă pe moale. Într-o mlaştină, din care nimeni nu-l va ajuta să mai iasă.






